Zilele trecute am dat peste un comunicat de presă, prin care se
anunţa că Alexandra Bădoi a devenit imaginea brandului vestimentar La
Femme în România.
Vă întrebaţi cine este Alexandra Bădoi? Răspunsul vine din comunicat; este "prezentatoarea ştirilor despre vreme din cadrul jurnalului Observator de la Antena 1 şi cântăreaţă de muzică trance".
Vă întrebaţi cine este Alexandra Bădoi? Răspunsul vine din comunicat; este "prezentatoarea ştirilor despre vreme din cadrul jurnalului Observator de la Antena 1 şi cântăreaţă de muzică trance".
Ce au în comun Alexandra Bădoi şi La Famme, care este motivul pentru
care aceasta a fost selectată ca endorser şi cât de relevantă este pentru La
Femme? Nu ştim dar tot comunicatul face lumină: "Alegerea Alexandrei a
fost una usoara si fireasca. Este tanara, frumoasa
si fermecatoare si vrem ca toate clientele noastre sa se simta la fel. Este
un model demn de urmat, o persoană talentata, care şi-a păstrat modestia. Eleganta
si cu bun gust, Alexandra este una dintre tinerele prezente in televiziune
despre care am considerat ca reprezinta «chicul parizian» pe care La Femme
il doreste prezent in Bucuresti, micul Paris, afirmă Magda Trandafirescu,
manager La Femme."
Cu siguranţă mai sunt persoane publice tinere şi frumoase, nu acest
motiv (subiectiv) a stat la baza alegerii acestui endorser. Poate unul din
motivele reale a fost cel financiar - costurile contractului de endorsare au
fost mai mici comparativ, sa spunem, cu Andreea Marin, daca ar fi
fost selectatăca imagine - poate de aceea "alegerea Alexandrei a
fost una uşoară şi firească".
Un alt motiv poate a fost încercarea firmei de a atrage segmentul tânăr ca piaţă-ţintă. Nu este un lucru rău dar, aşa cum am menţionat şi în alte articole, imaginea aleasă trebuie să rezulte în urma unor studii de identificare a endorserului potrivit cu imaginea brandului. Respectiv, segmentul tănăr luat în vizor de companie trebuia interogat despre persoanele influente din spaţiul public pe care le admiră, apoi corelate atributele produsului cu personalitatea influencerilor identificaţi.
Un alt motiv poate a fost încercarea firmei de a atrage segmentul tânăr ca piaţă-ţintă. Nu este un lucru rău dar, aşa cum am menţionat şi în alte articole, imaginea aleasă trebuie să rezulte în urma unor studii de identificare a endorserului potrivit cu imaginea brandului. Respectiv, segmentul tănăr luat în vizor de companie trebuia interogat despre persoanele influente din spaţiul public pe care le admiră, apoi corelate atributele produsului cu personalitatea influencerilor identificaţi.
Nicidecum selectarea endorserului NU se face după gustul, afinităţile
sau relaţiile managerului - toate de natură subiectivă - pentru că managerul nu este unicul consumator al brandului, ci clienţii, prezenţi sau
potenţiali.
Riscul selectării subiective poate atrage nerecuperarea investiţiei sau, mai rău, îndepărtarea clienţilor proprii deoarece aceştia nu se regăsesc în asocierea vedetă-brand. Consumul de modă ţine de preferinţele individului întrucât moda "vorbeşte" la nivel personal consumatorilor.
Riscul selectării subiective poate atrage nerecuperarea investiţiei sau, mai rău, îndepărtarea clienţilor proprii deoarece aceştia nu se regăsesc în asocierea vedetă-brand. Consumul de modă ţine de preferinţele individului întrucât moda "vorbeşte" la nivel personal consumatorilor.